Azi vom afla ce s-a intamplat intr-o zi de 17 decembrie de-a lungul timpului.

 

17 decembrie

 

1187 – A murit Papa Grigore al VIII-lea (n. cca. 1100)

1294 – Bonifaciu al VIII-lea, este ales Papa

1471 – A murit Isabela a Portugaliei, Ducesă de Burgundia (n. 1397)

1492 – Pe Continentul American, Cristofor Columb fondeaza prima asezare spaniola in Lumea Noua

1538 – Papa Paul al III-lea îl excomunică pe regele Henric al VIII-lea al Angliei.

1577 – In Moldova, are loc Batalia de la Docolina, dintre Domnul Petru Schiopul si pretendentul Ioan Potcoava

1586 – Go-Yōzei devine împărat al Japoniei.

1600 – Henry al-IV-lea al Frantei se casatoreste cu Maria de’ Medici

1619 – S-a nascut Prințul Rupert al Rinului (d. 1682)

1697 – A murit Eleonora Maria Josefa de Austria, regină a Poloniei (n. 1653)

1706 – S-a nascut Émilie du Châtelet, matematiciană și fiziciană franceză (d. 1749)

1707 – S-a nascut Ernest Frederic al II-lea, Duce de Saxa-Hildburghausen (d. 1745)

1717 – Se naste Papa Pius al VI-lea

1734 – S-a nascut Maria I a Portugaliei (d. 1816)

1749 – S-a născut compozitorul italian Domenico Cimarosa (m.11.01.1801).

1757 – S-a nascut Prințesa Maria Ana de Savoia (d. 1824)

1763 – A murit Frederic Christian, Elector de Saxonia (n. 1722)

1769 – In drum spre Italia, Leopold si Wolfgang Amadeus Mozart sustin un concert in Innsbruck

1770 – Se naștea compozitorul și pianistul german Ludwig van Beethoven (17 dec. 1770 – 26 mar. 1827) Ludwig van Beethoven este botezat in Parohia St. Remigius din Bonn

1773 – A fost descoperită fisiunea nucleară – reacția nucleară care are drept efect ruperea nucleului în două sau mai multe fragmente de masa aproximativ egală, neutroni rapizi, radiații și energie termică – de chimistul german Otto Hahn, care a demonstrat că un izotop de bariu a fost produs prin bombardarea uraniului.

1778 – S-a născut chimistul si fizicianul britanic Humphrey Davy, descoperitorul electrochimiei (m.29.05.1829).

1790 – S-a descoperit, în timpul lucrărilor de renovare de la Catedrala Mitropolitană din capitala Mexicului, piatra – de 3,7 metri în diametru și de aproximativ 24 de tone în greutate – pe care este gravat faimosul și miticul calendar Aztec (foto)

1800 – S-a nascut Bernhard al II-lea, Duce de Saxa-Meiningen (d. 1882)

1802 – S-a nascut Arhiducele Francisc Carol al Austriei, tatăl împăratului Franz Joseph al Austriei (d. 1878)

1824 – A murit fizicianului irlandez Lord Kelvin, pe numele său real William Thomson, cunoscut pentru teoria temperaturii absolute (26 iun. 1824 – 17 dec. 1907)

1827 – S-a nascut Alexandru Wassilko de Serecki, căpitan (mareșal) al Ducatului Bucocvinei și membru al Camerei Superioare al Imperiului Austriac (d. 1893)

1830 – S–a născut Jules Huot de Goncourt, scriitor şi istoric francez; împreună cu fratele lui, Edmond de Goncourt, a redat atmosfera vieţii culturale a vremii în “Jurnalul” publicat în 1896; tot el a împlinit dorinţa testamentară a fratelui lui de a întemeia Academia Goncourt care acordă în fiecare an Premiul Goncourt pentru cel mai bun roman apărut în Franţa (m.20.06.1870).

1830 – A murit Simón Bolívar, general şi om politic venezuelean, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare a popoarelor din America Latină de sub dominaţia spaniolă (1810-1826); numit adesea „George Washington al Americii de Sud”, datorită contribuţiei sale la eliberarea a cinci ţări (Columbia, Venezuela, Ecuador, Peru şi Bolivia); preşedinte al Republicii Federative Marea Columbie (1819-1830); proclamat, în 1813, de Congresul Naţional din Venezuela, „El Libertador” (n. 1783)

1843 – S-a născut (la Neuwied/Germania) regina Elisabeta (cunoscută sub pseudonimul literar Carmen Sylva), prima regină a României, soţia regelui Carol I (m.18.02.1916); membră de onoare a Academiei Române din 1881 (m. 1916). NOTĂ: Alte surse (familiaregala.ro) dau moartea la 18.II/2.III.1916; volumul „Versuri alese” (Editura Eminescu,1998), semnat Carmen Sylva, dă naşterea la 29.XII.1843 (stilul nou), iar moartea la 2.III.1916

1847 – A murit Arhiducesa Marie Louise a Austriei, a doua soție a lui Napoleon (n. 1791)

1851 – S-a înfiinţat Conservatorul de muzică din Bucureşti (reînfiinţat în 1864), din iniţiativa lui Andrei Wachmann şi a lui Ludovic Wiest.

1852 – S-a nascut Karl Petri, entomolog din Transilvania (d. 1932)

1858 – Franz Liszt dirijeaza un concert cu muzica lui Beethoven in Weimar. Este ultimul in calitate de Kapellmeister al orasului

1860 – A murit Désirée Clary, regină a Suediei (n. 1777)

1863 – În Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei a fost votată „Legea secularizării averilor mănăstireşti”

La 17 / 29 decembrie 1863, în Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei a fost votată „Legea secularizării averilor mănăstireşti” care prevedea că:

Toate averile mănăstireşti închinate şi neînchinate precum şi alte legate publice sau daruri făcute de diferiţi testatori şi donatori din Principatele Unite la Sfîntul Mormînt, Muntele Athos, Sinai precum şi la mitropolii, episcopii şi la metoacele (n.r. mănăstiri mici, subordonate unor mănăstiri mai mari, termen din limba greacă) lor de aici din ţară şi la alte mănăstiri şi biserici din oraşe sau la aşezăminte de binefacere şi de utilitate publică, se proclamă domeniuri ale Statului Român, iar veniturile acestor aşezăminte vor fi cuprinse în bugetul general al statului ”.

Secularizarea averilor mănăstireşti a fost, alături de reforma agrară, una dintre reformele fundamentale adoptate de Alexandru Ioan Cuza pentru modernizarea Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei, prin care proprietăţile bisericilor şi mănăstirilor închinate (n.r. mănăstiri din Valahia şi Moldova care, începînd cu sec. XII, odată cu creşterea influenţei greceşti, au fost închinate cu tot venitul lor unor mănăstiri greceşti de la Sf. Munte şi Patriarhilor de la Constantinopol, Alexandria şi Ierusalim) din ţară au fost trecute în proprietatea statului. Măsura adoptată în 1863, la 4 ani de la Unirea Principatelor era fundamentală pentru formarea noului stat român, întrucît 1/4 din suprafaţa arabilă a ţării aparţinea mănăstirilor româneşti aflate sub influenţă preponderent greacă. Aceste proprietăţi generau anual venituri de circa 7 milioane de franci, bani care luau calea străinilor şi pe care călugării greci instalaţi în mănăstiri îi cheltuiau după bunul plac, fără să aducă un folos real românilor.

Istoricul secularizării

Măsura adoptată de către guvernul Mihail Kogălniceanu răspundea unor cerinţe mult mai vechi ale revoluţiei de la 1848 şi a Adunărilor ad-hoc. Problema mănăstirilor înstrăinate avea în principatele româneşti o istorie mult mai lungă. Se obişnuia ca domnii şi boierii mai înstăriţi, să facă donaţii mănăstirilor, în bunuri sau în moşii. Cu timpul, veniturile mănăstirilor s-au transformat din resurse necesare desfăşurări activităţii de cult în simple surse de venit pentru patriarhiile şi mănăstirile cărora erau închinate. Obligaţiile către administraţia Valahiei erau ignorate. Călugării străini beneficiau de un statut care-i scotea de sub incidenţa legilor din principate. Ei acumulaseră, pe diverse căi, averi impresionante. Cu toate că Regulamentul Organic a introdus obligativitatea plăţii dărilor către stat în proporţie de un sfert din veniturile realizate, măsura a rămas literă moartă din cauza refuzului grecilor de a se supune acesteia. Chestiunea nu putea fi reglementată datorită sprijinului pe care Rusia şi Imperiul Otoman îl acordau Patriarhiei de la Constantinopol.

Încă de la începutul domniei sale, Alexandru Ioan Cuza avea în programul său de reforme secularizarea averilor mănăstireşti. În 1859, cînd Poarta a decis printr-un decret să le scutească de la plata contribuţiilor către stat, guvernul român şi-a manifestat autoritatea sechestrîndu-le veniturile. În martie 1863, consiliul de miniştri al Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei hotărăşte ca limba de oficiere a slujbelor să fie limba română, care fusese cu timpul înlocuită de alte limbi. Prevestind inevitabilul, mulţi călugări greci încercau să părăsească ţara, luînd cu ei obiecte de preţ de prin mănăstiri. Autorităţile au dispus atunci condiţionarea eliberării de paşapoarte unor garanţii corespunzătoare. Astfel s-au salvat de la înstrăinare obiecte importante din patrimoniul naţional, iar multe dintre ele aveau să fie adunate un an mai tîrziu în cadrul Muzeului naţional de antichităţi, instituit de Cuza prin decret domnesc.

Cuza a poruncit să fie controlată gestionarea mănăstirilor, ocazie cu care au fost scoase la iveală numeroase nereguli în evidenţa şi gestionarea fondurilor. În iulie 1863 guvernul a oferit o sumă importantă călugărilor greci drept despăgubire (30 milioane franci), dar aceasta a fost refuzată. Prin aceasta se încerca o soluţionare pe cale amiabilă a unei chestiuni care avea implicaţii internaţionale delicate, dar Turcia, Austria şi Rusia se opuneau vehement. Cu toate acestea, guvernul Kogălniceanu a grăbit dezbaterea şi adoptarea legii. Un rol important l-a jucat şi Dimitrie Bolintineanu, iar pe plan extern de recunoaşterea măsurii s-a ocupat în bună parte Costache Negri.

În total au fost trecute în proprietatea statului 75 de mănăstiri închinate bisericii greceşti, dintre care 44 din Valahia şi 31 din Moldova, care deţineau la rîndul lor mai multe metocuri şi moşii. Numărul moşiilor închinate era de 560 (366 în Valahia şi 194 din Moldova). Ele totalizau circa un sfert din teritoriul arabil al ţării, plus numeroase păduri.

Legea secularizării prevedea o compensaţie de 82 milioane lei (din care aveau să se scadă 31 milioane datoare statului de aşezămintele religioase), o sumă mare pentru bugetul ţării, bani pe care călugării greci i-au refuzat nemulţumiţi. Conducerea Bisericii Ortodoxe a hotărît să refuze oferta făcută de statul român, în speranţa că Puterile garante vor interveni. În final călugărilor nu li s-a mai plătit nimic. Pentru a nu avea aparenţa unei legi xenofobe, au fost secularizate deopotrivă şi averile mănăstirilor româneşti care nu ţineau de greci. Măsura a suscitat protestele vehemente ale Turciei, dar în ciuda acestora Cuza a mers înainte cu aplicarea ei. Moşiile recuperate au format Domeniile Statului. O bună parte dintre ele au fost divizate în loturi şi atribuite ţăranilor împroprietăriţi în reforma agrară care a urmat în 1864. Peste cîţiva ani, în timpul domniei lui Carol I, Parlamentul a declarat definitiv închisă problema mănăstirilor închinate.

1864 – Opera bufa „La belle Hélène” de Jacques Offenbach are premiera in Variétés din Paris

1869, 17/29 – A murit Gavriil Munteanu, pedagog (director al primului gimnaziu românesc din Braşov, autor de manuale), teolog, publicist şi traducător (a tradus din scriitorii latini clasici Tacit şi Horaţiu); membru fondator al Academiei Române din 1866 (n. 1812)

1870 – S-a născut prozatorul I.A. Bassarabescu (volume de schiţe: “Vulturii”, “Un om în toata firea”) (m.29.03.1952); a făcut parte din primul comitet al Societăţii Scriitorilor Români; membru corespondent al Academiei Române din 1909.

1870 – A murit compozitorul italian Saverio Mercadante (botezat la 17.IX.1795)

1873, 17/29 – S-a născut Ovid Densusianu, filolog, lingvist, folclorist şi istoric literar; întemeietorul şcolii lingvistice de la Bucureşti; creator de şcoală şi în alte domenii (filologie, folcloristică); membru titular al Academiei Române din 1918 (m. 1938). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou (29 decembrie 1873)

1885, 17/29 – A murit Giovenale Vegezzi-Ruscalla, publicist şi om politic italian; în 1830 a întreprins o călătorie de studii în Transilvania şi Banat, după care, la întoarcerea în Italia, a învăţat limba română şi a declanşat o vastă campanie de apărare a drepturilor românilor; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1869 (n. 1799)

1885 – Franta declara Madagascar protectorat

1887 – Opereta „Simplicius” de Johann Strauss are premiera in Theater-an-der-Wien din Viena

1887 – S-a nascut Hermine Reuss, a doua soție a împăratului Wilhelm al II-lea al Germaniei (d. 1947)

1890 – Este înființată, la București, „Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor”, care va duce o bogată activitate culturală și politică pentru întărirea unității românilor din România și Transilvania. La începutul secolului al XX–lea activau în Liga: Take Ionescu, Octavian Goga, V.A.Urechia. În 1914 își schimbă titulatura în „Liga pentru unitatea politică a tuturor românilor”.

1890 – S-a nascut Prințul Joachim al Prusiei (d. 1920)

1890 – In Rusia, la Kiev, are loc premiera lucrarii Natha-Waltz op. 50/4, pentru pian, de Piotr Illici Ceaikovski

1891, 17/31 – A murit Ion Ionescu de la Brad, agronom şi economist; întemeietorul şcolii româneşti de agronomie; membru de onoare al Academiei Române din 1884 (n. 1818)

1893 – S-a născut medicul neurochirurg Dumitru I. Bagdasar; a pus bazele practicii neurochirurgicale în România; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1946)

1893 – S–a născut Erwin Piscator, regizor german de teatru. Odată cu venirea nazismului porneşte în pribegie în SUA, unde înfiinţează “The Dramatic Workshop”, una dintre cele mai bune şcoli de teatru; i–a avut ca elevi pe Marlon Brando şi Tennessee Williams (m.30.03.1966).

1897 – S-a născut prozatorul Vasile Lişman (m.23.03.1996).

1897 – S-a născut poetul polonez Władysław Broniewski (m. 1962)

1900 – Este oferit un premiu de 100.000 franci pentru comunicarea cu extraterestrii. Martienii sunt exclusi, comunicarea fiind considerata extrem de usoara

1903 – A avut loc în Kitty Hawk, statul american Carolina de Nord, primul zbor cu un aparat mai greu decât aerul, realizat după planurile fraţilor Orville şi Wilbur Wright. Durata zborului a fost de 12 secunde, timp in care a parcurs 37 de metri, la o inaltime de circa 10 metri. Cunoscut sub numele de Wright Flyer, Flyer I sau 1903 Flyer, mașinăria zburătoare a reușit să se mai desprindă de alte patru ori de la sol în acea zi, dar aterizările nu s-au mai încheiat cu bine, avionul necesitând numeroase reparații ulterioare.

1905 – S-a născut eseistul Vasile Lovinescu; lucrări de hermeneutică a gândirii simbolice şi analogice; considerat cel mai de seamă reprezentant al ezoterismului românesc; frate cu Horia Lovinescu şi nepotul lui Eugen Lovinescu (m. 1984)

1906 – A murit Ignác Acsády (Ignác Adler), scriitor, publicist şi istoric maghiar de origine evreiască (n. 1845)

1907 – A murit Sir William Thomson (mai târziu lord Kelvin), fizician şi matematician englez de origine irlandeză; contribuţii în termodinamică şi în electromagnetism; a propus scara termometrică absolută Kelvin; a elaborat teoria circuitelor electrice rezonante, punând bazele telegrafiei (n. 1824)

1908 – S-a născut chimistul american Willard Frank Libby, laureat al premiului Nobel pentru Chimie în anul 1960.

1909 – Este adoptata de catre Camera Deputatilor „Legea privind sindicatele functionarilor statului„, care interzicea dreptul de asociere si de greva tuturor salariatilor statului, ai judetelor si comunelor.

1909 – A murit Leopold al II-lea al Belgiei (n. 1835)

1912 – A murit Spiru Haret, matematician, sociolog şi om politic liberal, organizatorul învăţămîntului românesc de dupa 1864, vicepreşedinte al Academiei Române. Prin elaborarea şi aprobarea legii învăţămîntului din 1898, a reorganizat învăţămîntul de toate gradele. A impus, pentru prima dată în România, obligativitatea învăţămîntului primar şi utilizarea aceloraşi programe şcolare la sate şi orase. A avut o însemnată contribuţie în introducerea noului calendar (n.15.02.1851).

1914 – Marea Britanie declara Egiptul protectorat

1917 – La Tiraspol se desfășoară Primul Congres al Moldovenilor din stînga Nistrului

La 17-18 decembrie 1917 la Tiraspol se desfășoară Primul Congres al Moldovenilor din stînga Nistrului, o consecință directă a Congresului Ostașilor Moldoveni din 20-27 octombrie 1917 de la Chișinău, la care a fost proclamată autonomia fostei Basarabii țariste. La Congesul de la Tiraspol au participat delegați reprezentanți a circa 20 de localități din județele Tiraspol și Balta, 47 ostași din garnizoana locală și alte orașe din regiune și o delegație oficială a Sfatului Țării din care făceau parte și Pantelimon Halippa, Anton Crihan, Gheorghe Mare și Vasile Gafencu. De asemenea prezent la reuniune, în calitate de ziarist, a fost și Onisifor Ghibu, pe atunci redactor al gazetei Ardealul.

Congresul Moldovenilor din stînga Nistrului a pus în discuție mai multe probleme de larg interes pentru populație, la fiecare capitol fiind adoptată cîte o rezoluție. Privind chestiunea școlară (Voprosul despre școli) se stipula introducerea generalizată a limbii moldovenești și a alfabetului latin; În chestiunea bisericească (Voprosul despre biserici) s-a decis ca slujbele din satele moldovenești să se facă în limba moldovenească; În chestiunea militară (Voprosul militar) s-a hotărît înființarea de polcuri moldovenești comandate de ofițeri moldoveni; în chestiunea spitalelor și judecătorilor s-a stabilit ca în toate activitățile să fie utilizată limba norodului moldovenesc, iar actele și legile să fie traduse în limba moldovenească.

Dezbaterea principală s-a axat în jurul deciziei privind viitorul moldovenilor din stînga Nistrului și anume rămînerea în componența Ucrainei sau unirea cu Moldova. Decizia a fost amînată, convenindu-se la convocarea unei Adunări Naționale la care să participe toți împuterniciții satelor moldovenești din stînga Nistrului din guberniile Hersonului și Podoliei. Congresul din 17-18 decembrie de la Tiraspol s-a rezumat la ideea unirii regiunilor românești din stînga Nistrului cu Basarabia.

1921 – In România, se formează un guvern condus de Take Ionescu.

1923 – S-a născut Jaroslav Jan Pelikan, istoric şi teolog ortodox, profesor american; unul dintre cei mai importanţi istorici ai creştinismului; a scris aproape 40 de cărţi, dintre acestea, lucrarea de referinţă în cinci volume „The Christian Tradition: A History of the Development of Doctrine (1971-1989)” – “Tradiţia creştină. O istorie a dezvoltării tradiţiei” fiind recunoscută ca prima istorie de acest gen (m. 2006)

1925 – S–a născut Horia Popescu, pictor de costume, scenograf de teatru şi operă.

1925 – S-a născut scriitorul francez Alphonse Boudard (m. 2000)

1928 – S-a născut economistul Aurel Gh. Iancu; studii privind problemele de repartiţia veniturilor şi de mecanism economic; membru titular al Academiei Române din 2001

1928 – A murit lingvistul austriac Eugen Herzog, reputat romanist; a fost un constant colaborator al revistei „Dacoromania” din Cluj; împreună cu Sextil Puşcariu a publicat „Lehrbuch der Rumänischen Sprache” (două volume, 1919-1920); membru corespondent străin al Academiei Române din 1914 (n. 1875)

1931 – S–a născut pictorul Silviu Băiaş.

1934 – S-a născut Karl Denver, cântăreţ britanic.

1936 – S-a născut Tommy Steele (Thomas Hicks), cântăreţ şi compozitor britanic.

1936 – S-a născut Papa Francisc (născut Jorge Mario Bergoglio, la Buenos Aires, într-o modestă familie de imigranţi italieni); este al 266-lea episcop al Romei şi papă al Bisericii Catolice, ales la 13 martie 2013; a fost membru al ordinului „Societatea lui Isus” (începând cu 1958) şi arhiepiscop de Buenos Aires din 1998; este primul papă neeuropean după papa Grigore al III-lea (731-741), deşi e născut din părinţi italieni, primul papă originar de pe continentul sud-american şi primul papă iezuit

1937 – S-a născut Art (Arthur Lanon) Neville, vovalist, pianist şi compozitor american (Neville Brothers).

1938 – Premiera piesei „Jocul de–a vacanta” de Mihail Sebastian, la Teatrul de Comedie din Bucuresti, in regia lui Sica Alexandrescu; din distributie au facut parte V. Maximilian si George Vraca.

1939 – S-a născut Eddie Kendricks, vocalist american (The Temptations).

1940 – S-a nascut Nicolae Lupescu, fotbalist român

1942 – S-a născut Paul Butterfield, vocalist, muzicuţist şi compozitor american (Paul Butterfield Blues Band).

1942 – Al doilea razboi mondial: Guvernele britanic, american si sovietic au somat Germania sa puna capat masurilor de exterminare a evreilor, sub amenintarea cu represalii; in acel moment, in urma aplicarii „solutiei finale” (adoptata la Conferinta de la Wannsee din 20 ian. 1942), fusesera ucise deja aproape doua milioane de persoane .

1943 – S-a născut Dee Dave (David Harman), vocalist britanic (Dave Dee, Dozy, Beaky, Mick & Tich).

1945 – Honduras devine membră a ONU.

1947 – S–a născut Crişan Muşeţeanu, arheolog, director al Muzeului Naţional de Istorie a României, din 1997.

1948 – S-a născut Jim Bonfanti, baterist american (Raspberries).

1948 – S-a născut Darryl Way, violonist, pianist şi compozitor britanic (Curved Air, Wolf).

1948 – Este înfiinţată Opera Maghiară de Stat din Cluj, ca instituţie de sine stătătoare conform Decretului 391 al Prezidiului Marii Adunări Naţionale al Republicii Populare Române

1949 – S-a născut Paul Rodgers, vocalist şi compozitor britanic (Free, Bad Company, The Firm).

1949 – S-a născut istoricul Ioan Haţegan, care şi-a dedicat o mare parte din viaţă pentru studierea istoriei Timişoarei şi a Banatului

1952 – S-a născut Micky Johns, basist şi vocalist american (Angel).

1953 – S-a născut Mark Gaine, chitarist, clăpar şi compozitor canadian (Martha & The Muffins).

1961 – S-a născut Sarah Dallin, cântăreaţă britanică (Bananarama).

1963 – Guvernul român şi francez ridică legaţiile lor de la Bucureşti şi Paris la nivel de ambasadă.

1964 – A murit fizicianul american de origine austriacă Victor Franz Hess; a descoperit şi studiat razele cosmice; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1936, împreună cu americanul Carl David Anderson (care a descoperit în radiaţia cosmică pozitronul) (n. 1883)

1971 – Marea Adunare Nationala adopta Legea nr. 24, a cetateniei romane, care prevedea pierderea cetateniei romane de catre cei care pleaca din tara in mod clandestin sau fraudulos si de catre cei care, aflandu–se in strainatate, se fac vinovati de „fapte ostile”.

1975 – S–a născut top–modelul şi actriţa ucraineană Milla Jovovitch (filmul “Al cincilea element”, “Ioana din Orleans”).

1976 – In Romania, la Cluj Napoca, este dezvelita statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul

1983 – In Spania, in Madrid, are loc un incendiu intr-o discoteca soldat cu 83 de morti

1985 – A murit Liviu Rusu, psiholog, estetician, critic şi istoric literar, comparatist; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (n. 1901)

1986 – In Marea Britanie, la Spitalul Papworth din Cambridge, are lor primul transplant triplu de inima, plamani si ficat la pacienta Davina Thompson

1987 – A murit Marguerite Yourcenar, scriitoare franceză, prima femeie membru al Academiei Franceze (n. 1903)

1989 – Dizolvarea oficială a poliţiei secrete est–germane (STASI).

1989 – Timisoara. La ordinele lui Ceausescu, se trage in manifestanti, din Piata Libertatii pana la Opera, in zona Podului Decebal, pe Calea Lipovei. Tab–urile blocheaza intrarile in oras, elicopterele efectueaza zboruri de supraveghere. La Timişoara manifestaţiile antidictatoriale şi anticomuniste iau amploare. Armata a organizat o demonstraţie de forţă, în centrul Timişoarei, împotriva manifestanţilor, iar la ora 17:00 s-au auzit primele focuri de armă în oraş. La Procuratura Militară Timişoara au fost înregistraţi atunci 66 de morţi şi 196 de răniţi. În seara aceleiaşi zile, la Bucureşti, Consiliul Politic Executiv a aprobat reprimarea în forţă a manifestanţilor de la Timişoara, etichetaţi ca trădători

1989 – In SUA, are loc debutul serialului de desene animate The Simpsons

1991 – A fost semnată Carta Europeană a Energiei prin Actul final al Conferintei Cartei Europene a Energiei de la Haga; 17.12.1994 a fost semnat, la Lisabona (Portugalia), Tratatul Cartei Europene a Energiei, document juridic de punere în aplicare a principiilor formulate în Carta Europeană a Energiei.

1992 – In Etiopia, este descoperit un dinte de Australopithecus ramidus vechi de 4,4 milioane de ani

1997 – A început să emită postul privat de televiziune „Prima TV”.

1999 – Consiliul de Securitate al ONU adoptă rezoluţia 1.284, care instaurează un nou regim de control al dezarmării Irakului.

1999 – Dezvelirea, la Timişoara, a monumetului „Pietà”, în memoria eroilor Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989

2000 – A avut loc reinaugurarea „Coloanei fara sfarsit„, opera a sculptorului Constantin Brancusi aflata din 16 septembrie 1996 in lucrari de restaurare.

2005 – In Vatican, Papa Benedict al al XVI-lea, ridica scaunul Arhieparhial de Fagaras si Alba Iulia al Bisericii Romane Unite cu Roma, la rangul de scaun Arhiepiscopal major

2007 – A început Demolarea fostului Stadion Național.

2010 – Google a lansat o aplicatie 3D, „Google Body Browser”, ce ofera utilizatorilor o harta amanuntita a corpului uman

2011 – A murit Cesária Évora, cântăreață din Republica Capului Verde (n. 1941)

2011 – A murit Kim Jong-il, politician nord-coreean (fiul lui Kim Ir-sen, fondatorul Republicii Populare Democrate Coreene (Coreea de Nord), decedat în anul 1994); liderul suprem al Coreei de Nord din 1994; preşedintele Comisiei Naţionale de Apărare, secretar general al Partidului Muncitoresc din Coreea, partidul de guvernământ din 1948, şi comandantul suprem al Armatei Populare Coreene (n. 1942)

2015 – Sf. Prooroc Daniel si a Sf. trei Tineri: Anania, Azaria si Misail (sarbatoare ortodoxa)

2015 – Ss. Lazar din Betania (sarbatoare romano catolica)

2015 – Pf. Daniel si Sf. Anania, Azaria si Misael (sarbatoare greco catolica)

Sarbatori:

  • 17-24 – Sărbătoarea mozaică Hanuca (a început în seara zilei precedente)
  • Ziua Naţională a Regatului Bhutan (aniversarea încoronării primului rege ereditar – 1907)
  • Prooroc Daniel si Sfintii trei tineri: Anania, Azaria si Misail (calendar creștin-ortodox)
  • Lazar din Betania; Olimpia R. (calendar romano-catolic)
  • Ss Daniel, Anania, Azaria si Misael (calendar greco-catolic)

Va doresc o zi superba alaturi de cei dragi.

Anunțuri